Auzim tot mai des cuvântul “depresie”, încât nici nu-i mai înțelegem sensul. În special în momente când suntem supărați și ne asociem tristețea de pe moment cu aceasta patologie. Totuși, trebuie să înțelegem că depresia nu este pur și simplu o stare proasta cu o cauza bine definită. Este ca un vortex care absoarbe orice urmă de fericire, totul prinde culorile alb-negru suntem cuprinși de vină, anhedonie, mai pe scurt devenim izolați de propriile noastre dorințe și sentimente pozitive.
Depresia a devenit cea mai frecventa suferința mintala la nivel de comunitate.
Un studiu desfășurat de către Organizația Mondiala a Sănătății a atestat faptul ca depresia afectează circa 121 de milioane de persoane de pe întregul mapamond. Se estimează ca anual, 3 - 15 % din populația generala prezintă un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adultă, 58 prezintă tulburare depresiva majora (adică 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre îngrijorătoare au făcut ca depresia sa devină in acest moment una dintre cele mai studiate afecțiuni psihice.
Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanima actuala a cercetărilor si clinicilor impune un model biopsihic-social in care, la instalarea depresiei, contribuie atât perturbări biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice (personalități fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viață negative, ostilitatea mediului etc.). In aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reacție la un eveniment de viață negativ. Ulterior însă, episoadele se pot repeta fără nicio cauza aparenta.
Unele medicamente pot si ele sa inducă fenomene depresive : anti hipertensive, contraceptive orale si hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si antimitoticele.
Aproape un sfert din adulții tineri prezintă un episod depresiv major pana la vârsta de 24 de ani, acest grup populațional fiind mai expus decât oricare altul riscului de declanșare a depresiei. Depresia instalata in aceasta perioada critica a vieții poate avea consecințe nefaste de mare amploare pe termen scurt - cuprinzând aici deteriorarea relațiilor interpersonale, funcționarea deficitara socioprofesionale si riscul de adicție sau consum de substanțe psihoactive dar si pe termen lung afectând întreaga dezvoltare neuropsihica.
În ceea ce privește manifestările, depresia are multiple fețe. Cele mai obișnuite manifestări ale episodului depresiv - denumit in mod curent depresie - sunt dispoziția depresiva, reducerea interesului si a bucuriilor trăite înaintea instalării afecțiunii. Energia scade semnificativ si pacientul resimte o oboseala permanenta cu diminuarea consecutiva a activităților. Nu de puține ori, astenia marcata este problema care îl determina pe acesta sa caute ajutorul medicului dar de cele mai multe ori nu a unui psihiatru. Odată declanșată depresia, capacitatea de concentrare scade, încrederea in sine dispare si se instalează o viziune negativa, pesimista asupra viitorului. Apar insomnii, pofta de mâncare diminuata ajungându-se uneori la o scăderea semnificativa in greutate. In cele mai severe cazuri apar idei sau acte de autovătămare sau suicid.
Nu de puține ori, depresia se manifesta prin acuze somatice nespecifice - cefalee, amețeli, disconfort general, dureri si manifestări gastrointestinale. Avem atunci de a face cu o depresie "mascata". In mod particular, tinerii pot sa prezinte iritabilitate, nervozitate si irascibilitate in locul unei dispoziții triste sau abătute, manifestări care induc in eroare familia(e) si anturajul.
Pentru tratament avem mai multe opțiuni. Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzând atât abordarea medicamentoasa cat si cea psihoterapeutica. Cele doua modalități de intervenție nu numai ca nu se exclud ci se completează
reciproc.
Pe de o parte, psihoterapia accelerează procesul de vindecare și acționează acolo unde si când medicamentele nu reușesc sa ajungă. Este bine știut faptul ca orice antidepresiv are nevoie de un timp de acțiune - intre 2 si 4 săptămâni pentru a-si atinge eficacitatea maxima, de aceea ședințele de psihoterapie au valoare deosebita la începutul tratamentului.
Însă nu ar fi de preferat ca în loc să tratăm o anumită patologie să încercăm să o prevenim? Un regim de viată echilibrat care include exercițiile fizice sau sportive de orice fel, evitarea stresului si a situațiilor conflictuale, a consumului excesiv de alcool sau alte substanțe psihoactive precum si un program de somn ordonat, poate reduce riscul unor afecțiuni psihice printre care si depresia. Sau putem fi mult mai atenți la stările noastre inexplicabile sau care ies din tiparele obișnuite.
Unele semne minore (anxietatea, reducerea interesului pentru activități alta data plăcute, insomniile) la persoane expuse stresului (recent sau cronic) îndeamnă la o discuție cu un specialist. Altfel, depresia se instalează tot mai adânc in personalitatea celor vulnerabili
În concluzie, depresia este o patologie serioasă care în timp ignorată poate duce la autoizolare, alte patologii precum probleme cardiace, diabet, boli autoimune sau chiar și suicid.
sursa poze: https://ro.pinterest.com/pin/484418503674266958/